Top
BlogPhotoreportPhotostory

ROBERT COSTEA ȘI ARTA TATUAJELOR

Consider că arta tatuajelor nu mai este un subiect tabu în România ṣi nu pentru că ne spune Vice asta, ci pentru că generaṭii întregi s-au arătat îngăduitoare cu o miṣcare mai veche decât ei, pentru cӑădincolo de prejudecăṭi există o dorinṭă de exprimare în această direcṭie, iar tehnologia ṣi trecerea timpului a făcut acest proces de integrare a universului cernelii posibil ṣi la noi.

 

Să îṭi faci un tatuaj în 2018 înseamnă asumare, înseamnă însuṣire, iar precum menṭionam mai devreme, tehnologia evoluează, asta aduce noi căi de a-i oferi clientului tot ce este mai bun în aceasta artă. Cei care aleg meseria de artist tatuator au dobândit noi informaṭii ṣi învăṭături, călătoriile peste hotare i-a călit ṣi le-a arătat exact cum trebuie să arate un salon profesionist, de asemenea, au redescoperit o cultură pe care nici nu credeau să o cunoască. Povestea noastră, cei de la The Gentleman’s Journal, vine de la Robert Laurenṭiu Costea, un tânăr artist care ṣi-a deschis de puṭin timp un salon în România, în încercarea sa de succes de a aduce un strop din viziunea vestică la noi în ṭară. Am discutat cu Robert despre arta tatuajelor ṣi l-am descusut viziavi de tabuuri ṣi perspectiva acestei arte frumoase în România, ṭarӑ europeană. Robert este nӑscut în 1984 în Bucureṣti ṣi activează în această profesie încă din 2010, ca artist tatuator. “Ceea ce m-a determinat să ajung în punctul în care mă aflu astăzi este un impuls pe care îl am încă din copilărie, unde îmi plăcea sӑ desenez, să schiez, mereu în linia aceasta creativă. Eu umblam în vremea respectivă cu copii mai mari decât mine i îmi amintesc cum ei îi făcuseră tatuaje, iar acest lucru era – wow – pentru noi toi. Atunci mi-am dat seama cât de mult îmi doresc un tatuaj i nu doar atât, sî creez în aceeai măsură.” Robert povesteṣte cum cu ajutorul prietenilor săi îṣi construieṣte un aparat de tatuat improvizat ṣi cum a luat decizia sӑ se tatueze singur, lucru pe care l-a ṣi făcut. Acela a fost punctul de start, trecând peste un prag psihologic, a fost precum o dragoste la prima atingere, dacă-mi permiteṭi. “Apoi a pornit o adevaratӑ aventurӑ în acest sens, în ideea în care doar asta fӑceam, mi-am tatuat prietenii, apoi cunotinele prietenilor, apoi cunotinele cunotinelor au ajuns sӑ-mi calce pragul (râde), a fost un moment când tot cartierul era tatuat de mine. Dacӑ la început nu aveam pretenii financiare, cӑci eram mult prea prins de artӑ în sine, de a descoperi, pentru a da importanṭӑ nevoilor de bazӑîn timp, recompensa mea s-a solidificat, iar în momentul în care chiar am avut nevoie de bani, acetia nu mi-au lipsit”. Robert Costea ne aminteṣte faptul cӑ existӑ o mulṭime de artiṣti care fac acest lucru exclusiv pentru cӑ le aduce o sursӑ de venit de multe ori rapidӑ ṣi eficientӑ, ei bine atunci când eṣti concentrat pe ce ai de fӑcut, iar plafonul financiar evolueazӑ odatӑ cu tine, nu simṭi presiunea, devine o stare naturalӑ de a fi. În ce priveṣte salonul de tatuaje, povestea s-a arӑtat tare simplӑ, “eu lucram în Danemarca în perioada în care m-a trӑsnit ideea, dorindu-mi un loc al meu, cu atât mai mult cu cât aveam i o perspectivӑ serioasӑ despre cum ar trebui sӑ arate i ce calitate ar trebui sa primeze într-un astfel de loc. “ ne povesteṣte Robert despre locaṭia din Bulevardul Regina Elisabeta numӑrul 71.

Pânӑ sӑ discutӑm despre procesul de tatuare în sine, am vorbit cu Robert despre pregӑtirea pe care trebuie sӑ o aibӑ un artist tatuator pentru a activa în liniṣte în România. Rӑspunsul lui Robert vine clar ṣi rӑspicat: “Pregӑtirea nu înseamnӑ în nici un caz o diplomӑ obinutӑ dupӑ un curs de 10 zile, aa cum se practicӑ la noi. Nu!” fӑcând referire la cei menṭionaṭi mai sus, cei care aleg o sursӑ de venit rapidӑ, iar substanṭa lipseṣte cu desӑvârṣire. “Dintr-un astfel de curs poi pleca cu cel mult o teorie, dar practica este mama învӑṭӑturii. În România, legea îi cere sӑ ai o anumitӑ calificare, însӑ în cazul meu, datoritӑnumeroaselor contracte pe care le-am avut în alte ṭӑri, mi-am cӑpӑtat calificarea la locul de muncӑ i practic s-a echivalat.” O concluzie pe care o putem trage pânӑ acum, este ca poate fi, fie foarte simplu sӑ te autodenumeṣti artist tatuator, ori de faptul cӑ sunt mai puṭini cei care aleg drumul experienṭei, majoritatea sӑrind parcӑ paṣi esenṭiali. “Momentul când am plecat din arӑ, am fӑcut-o cu o pӑrere foarte bunӑ despre mine, dar vӑ spun sincer cӑ eram limitat din multe puncte de vedere, iar acest lucru se întâmpla deoarece nu luasem contact cu ali artiti în brana mea, termenul meu de comparaie nu exista, astfel era simplu sӑ mӑ ridic pe un piedestal.” Însӑ ajuns acolo, Robert realizeazӑ cӑ nu este nimeni buricul pӑmântului ṣi începe sӑ-ṣi îngӑduie sӑ înveṭe, sӑ dezvolte ideile în posesia cӑrora se afla. Am vorbit cu Robert despre procesul de a te tatua, cum decurge ṣi la ce sӑ se aṣtepte un nou venit. “Procesul de realizare al unui tatuaj este simplu, este bine sӑ nu complici lucrurile în general, clientul vine cu o idee, o discutӑîmpreunӑ, eu vin cu câteva sugestii, el fie acceptӑ, fie nu, este strict alegerea sa. Se face o schiṭӑ în concordanṭӑ cu dorina sa, comunicarea este vitalӑ între tatuator i client, iar cu acea schiṭӑ se face o probӑ pentru client pentru a vizualiza exact cum va arӑta. În materie de stil,îmi place sӑ lucrez realistic i surrealistic, black and grey ori color, însӑ experiena peste hotare m-a învӑṭat sӑ lucrez în absolut toate stilurile existente pe piaṭӑ în acest moment i tocmai aceastӑ vastӑcompetenṭӑ consider cӑ mӑ recomandӑ un artist tatuator.” Ṣi aici intervine dacӑ vreṭi, diferenṭa între un artist tatuator ṣi un tatuator de rând, existӑ un moment în cariera oricӑrui astfel de artist, în care poṭi reproduce orice ṭi se pune înaintea ochilor, iar acest lucru nu intrӑ deloc în categoria lucrurilor simple. Diferenṭa de calitate a serviciilor însӑ nu este ṣtiutӑ ṣi poate, conṣtientizatӑ de toṭi, o bubӑ pe care Robert încearcӑ sӑ o soluṭioneze prin dialog, pe care îl vede vital în relaṭionarea tatuator-client.

Robert nu se va feri sӑ-ṭi spunӑ dacӑ acel model nu ṭi se potriveṣte, ori sӑ-ṭi detalieze diverse procedee pe care le parcurgeṭi împreunӑ pentru a împlini arta tatuajului. Pe mine m-a urmӑrit întreaga tinereṭe ideea preconcepṭiilor în materie de tatuaje, iar acest subiect pare a fi cel mai bine discutat chiar cu cel care poate s-a lovit de acest aspect al prezumṭiilor mai mult decât mine. Robert ne spune cӑ el îṣi împarte clienṭii în mai multe categorii, fӑcând o referire la întrebarea mea, “existӑ clientul care vine i îi dorete un tatuaj pentru cӑ a vӑzut acolo ori dincolo, la Beckham ori la alt personaj popular i cautӑ o replicӑ exactӑ. Cu genul acesta de client pot spune cӑ nu am o relaionare tocmai ok i nu din cauza tatuajelor lui Beckham, ci pentru cӑ nu existӑ principiu, ei aleg sӑi tatueze un model pe corp pentru tot restul vieii, iar acel tautaj este o copie fidelӑ care nu îi reprezintӑ ori nu are o semnificaie de seamӑpentru ei, nu rezoneazӑ i este greu sӑ te pliezi pe acest gen.” Robert ne explicӑ faptul cӑ existӑ clienṭi care vin cu o idee proprie ṣi chiar dacӑ are elemente împrumutate, cӑci sӑ fim serioṣi, nu inventeazӑ nimeni roata, ideea este personalizatӑ ṣi duce la un aspect cât mai unic. O a treia categorie ar fi clientul care nu acceptӑ sӑ intervi asupra modelului pe care-l doreṣte sӑ ṣi-l tatueze, iar stilul devine o piatrӑ de temelie care nu suferӑ modificӑri de nici un fel.  Robert ne explicӑ de ce, printr-un prim aspect în funcṭie de care, de cele mai multe ori, tatuajele sunt interpretate greṣit, “Trebuie sӑ inem cont de faptul cӑ tatuajele se degradeazӑ în timp, ele trebuie reînsufleite’ dacӑ vrei, îngrijite, pentru a fi prezentabile. Ei bine de aici este posibil sӑ se fi ajuns la prezumii, precum cea cu pucӑriaii ori neaveniii.” Perioada persecuṭiei pare sӑ se fi încheiat ṣi existӑ o mulṭime de artiṣti tatuatori români împrӑṣtiaṭi în toate colṭurile lumii, fӑcând cinste ṭӑrii lor. Am vorbit cu Robert despre clienṭii care îṣi fac pentru prima datӑ un tatuaj, care este sfatul sӑu ṣi de ce ar trebui sӑ ṭinӑ seamӑ. “Sӑ nu îi facӑniciodatӑ un tatuaj doar pentru cӑ, pentru un moment scurt, au crezut cӑ le place ceva. Tatuajul este pe viaṭӑ, iar într-un an, doi, poate trei, vor ajunge sӑ regrete decizia cu siguranṭӑ. Am întâlnit în vest diverse cazuri în care oamenii veneau cu tatuaje fӑcute în tinerei îi doreau sӑ le acopere, ori sӑ le modifice în totalitate, prin urmare nu-s doar mituri.” În încheiere Robert ne-a destӑinuit planurile sale pentru 2018, în prezent având sub aripa sa un ucenic extrem de talentat, pe care îl ghideazӑ în tot ce ṭine de universul cernelii. Sediul de pe Bulevardul Regina Elisabeta are o perspectivӑ excelentӑ, fiind construit ṭinând cont de norme europene de igienӑ ṣi întruneṣte toate condiṭiile pe care Robert le-a întâlnit peste hotare: “Este important pentru mine sӑ pot sӑ aduc o parte din învӑṭӑturile de acolo, aici în România, influene din toate cӑlӑtoriile fӑcute de mine.”

Text de: Cosmin Lungu pentru http://www.thegentlemansjournal.ro

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *